Pretty In Scarlet

Sunt o femeie ingrijita. Am fost intotdeauna. Nu ies din casa fara stropul de rimmel si blush. In fiecare dimineata primul lucru pe care il fac este sa-mi cremuiesc constiincioasa mutrita de 25 de ani cu creme anti-rid si anti-cearcane si anti-pete si anti-what ever.  Ma schimb in fata oglinzii de cel putin 5 ori in fiecare zi pana sa ma hotarasc cu ce ma imbrac. Ma cantaresc constiincios in fiecare dimineata si intotdeauna concluzia este aceeasi: ” De azi sunt condamnata la cura de slabire pe viata, de azi nu mai pun un singur cartof prajit in clont, de azi imi iau adio de la Mc’Sundae-ul cu caramel si de azi nu mai vreau sa aud de aroma costitelor prajite.” Jumatate din hainele mele sunt tot timpul pe canapea, pe scaune, prin masina de spalat, prin baie, si asta nu pentru ca as fi cea mai mare dezordonata din lume, ci pentru ca pur si simplu nu mai incap in dulap. Sunt prea multe si nu le mai pot face fata. Ma dau in fiecare dimineata cu parfum pana cand se apropie momentul lesinului si atunci stiu ca e de ajuns. Imi iubesc pantofii, i-am iubit din prima clipa in care i-am vazut si am investit in ei multa dragoste. Pe ei nu-i las aruncati prin casa pentru ca lor nu vreau sa le ranesc sentimentele si sa creada ca nu-i mai iubesc. Toate aceste mici ritualuri matinale fac parte din mine si nu as putea trai fara ele. Si fac toate aceste lucruri doar dintr-un singur motiv : pentru a ma simti FRUMOASA. Ma pregatesc in fiecare dimineata ca pentru o prima intalnire, aceea prima intalnire nebuna si imprevizibila, in care esti dispus sa faci orice nebunie, esti pregatit pentru un nou inceput, pentru o noua dragoste si poate, esti pregatit sa te si daruiesti. Stiu ca unor barbati as putea sa le par o snoaba tampita, si mai stiu ca oricat m-as chinui sa arat “special” in fiecare zi, nu m-am simtit niciodata asa de sexy cum m-am simtit purtand doar camasa lui sau doar boxerii lui sau cateodata chiar nimic.

Sistemul in inavatmantul prescolar particular SUCKS. Si asta rau de tot. Este o mare gluma, mai bine zis, o bizarerie. Desi lucrez in acest domeniu si sper ca in viitor sa-mi deschid propria mea gradinita va sfatuiesc cu toata seriozitatea : Dragi parinti, nu va mai dati copiii la gradinitele particulare, pentru ca tot ce vedeti acolo este o mare minciuna. Vreau ca acest blog sa ramana oaza mea de liniste si nu vreau sa mi se afle identitatea sau sa-mi impartasesc opiniile cu nimeni astfel ca mi-e greu sa detaliez sau sa dau exemple. Dar, haideti sa o luam cu inceputul, cadrelele didactice. Cadrelor didactice din invatamantul prescolar li se atribuie posturi in invatamantul de stat in functie de examenul de titularizare. Buuun, acele cadre didactice, care pica examenul de titularizare raman fara post si astfel trebuie sa-si gaseasca si ele ceva de lucru, nu? Si unde credeti ca se angajeaza? In afara de asta, eu sunt un exemplu foarte bun in ceea ce priveste studiile. Nu am terminat nici un liceu pedagogic, deci in consecinta nu pot preda ca educatoare, nu? Va inselati, gradinitele particulare au dreptul sa angajeze jumatate din personal fara studii pedagogice, astfel incat in gradinitele particulare se aduna o gramada de domnisoare  cu facultate de psihologie, geografie, stiinte politice, filosofie, engleza bla bla bla, care nu si-au gasit nimic de lucru in tara noastra minunata si care nu au avut de ales si lucreaza ca educatoare in speranta ca-si vor gasi un post mai bun in curand. Ele accepta acest post de educatoare ca un fel de compromis pana in momentul in care viitorul va fi mai ROZ. Te intreb eu acum , crezi ca ele isi fac meseria cu placere? Abia asteapta sa-si gaseasca un job mai bun si sa o tuleasca din acest sistem particular unde nu stai doar la catedra sa-ti predai martafoielile, ci mai duci si copiii la masa, le mai dai si cu lingura in gurita, ii mai stergi si la fund, mai schimbi si un pampers, etc. Si faci toate aceste lucruri, pentru ca doar nu lucrezi in nebunia invatamantului de stat sa ai 35 de copii in grupa. Astfel ca avand doar 10-16 copii in grupa, acestia sunt doar ai tai si tu trebuie sa te ocupi de ei. Deci te mai intreb inca o data, crezi ca ele isi fac meseria cu placere? Ziceam ca nici eu nu am terminat liceu pedagogic… Da, asa este, am terminat Facultatea de Litere, germanistica si lucrez la aceasta gradinita inca din facultate. Recunosc deschis si cu mana pe inima, habar n-am ce aberatii trebuie sa scriu in Planificarea aia nenorocita, habar n-am cum se face corect un plan de lectii, habar n-am de foarte multe chestii, dar de cate ori am vrut sa le intreb ceva pe colegele mele mai scolite, vorba vine, am primit ca raspuns niste aberatii, ca ma uimeau chiar si pe mine, o ignoranta in lumea pedagogica. Asa ca am luat frumos o programa, dupa care imi fac lectiile, am luat o planificare de pe net, am copiat in draci, ca daca vine INSPECTIA, trebuie sa am PORTOFOLIUL EDUCATOAREI, planuri de lectii nu am facut niciodata pentru ca sunt chiar niste reale porcarii care nu fac decat sa indobitoceasca si in rest am pus dintotdeauna foarte mult suflet in ceea ce fac. Si imi iasa bine. Cand a venit inspectia in gradinita m-am pregatit temeinic cu una bucata rochie lunga neagra lalaie,una bucata zambet faaals de martafoaie, una bucata plasture cu nicotina, una bucata planificare copiata si rascopiata, aberata si rasaberata, planuri de lectii copy-paste de pe net si a fost chiar bine. Nu mi-am cautat niciodata serios altceva de lucru, pentru ca imi place foarte mult ce fac acum, iubesc copiii, nu vreau sa-i las pe mana nimanui.